Într-o clinică de psihiatire din timpul ultimilor ani ai dictaturii comuniste din România, sunt internaţi mai mulţi pacienţi, dar nu pe baza fişei medicale, ci după dosarul întocmit de securitate. Aceştia înfiinţează o asociaţie, cu scopul de a-i atrage pe membrii ei în activităţi comune, de la simple conferinţe pe teme ştiinţifice sau literare, la acţiuni de rezistenţă pasivă sau chiar activă, contra regimului. Asociaţia lor, intrând în vizorul securităţii, se va autodizolva, iar beduinii vor fi nevoiţi să se expatrieze. Romanul este conceput ca un colaj format din diferite povestiri, cu multe personaje colaterale, ale căror destine, aranjate pe mai multe planuri, dau cititorului o imagine vie despre viaţa românilor din Ardeal sub comunism. Iar mesajul principal al cărţii este că prin cultură şi organizare, personalitatea şi caracterul omului se fortifică îndeajuns, pentru a putea genera rezistenţa contra oricărui regim aberant.
Dedicație
„Lui Richard Feynman, pentru Fizica modernă şi lui Panait Istrati pentru tot ce a scris. De asemenea, tuturor celor care n-au uitat să citească şi mai au drag pentru literatură.”
Ettore Bocavisi
„Cei şapte beduini este romanul rezistenţei anticomuniste imaginate de Călin Kasper, o rezistenţă mai degrabă în spirit decât în fapt. Este povestea oamenilor din România, aşa cum ar fi fost aceştia dacă dorinţele autorului ar fi devenit realitate. Avem de-a face cu o operă de ficţiune, dar vom găsi în ea multe scene rupte din viaţă. Adică trecutul e poveste, iar povestea e o frântură de realitate…”
Liviu Radu